Comunitatea Kichwas protestând în Amazonul e Nord, Peru, după 40 de ani de exploatarea petrolieră care le-a distrus teritoriile. Foto: Feconat

Comunitatea Kichwas protestând în Amazonul e Nord, Peru, după 40 de ani de exploatarea petrolieră care le-a distrus teritoriile. Foto: Feconat

O știre ignorată de massmedia mainstream

Iată o știre care pentru massmedia mainstream europeană este aproape inexistentă. Noroc cu Al Jazeera și The Guardian, surse alternative de informație în vremuri în care cenzura corporatistă funcționează perfect pentru a acoperi știri care ar putea de “idei” și altor activiști care luptă împotriva energiilor extreme.

Adânc în jungla amazoniană peruană are loc una din cele mai impresionante rezistențe din lume împotriva companiilor petroliere. Pe protestatarii din jungla amazoniană peruană i-am văzut protestând cu demnitate și determinare în timpul negocierilor climatice de la Lima, în decembrie, când guvernele lumii și-au mai dat, încă o dată, a 20-a oară, timp de reflecție în legătură cu măsurile drastice absolut necesare privind combaterea schimbărilor climatice. Lupta lor nu este recentă, ei reușind să blocheze, încă din aprilie 2014, sonda cu cea mai mare producție de petrol din țară, când au reușit să scadă producția acestuia cu 70%.

Astfel, de aproape o lună, sute de indigeni blochează un afluent principal al Amazonului, nemulțumiți fiind de modul în care guvernul a abordat criza de mediu și socială cauzată de exploatările petroliere. Bărbații din comunitatea Kichwa, dar și femei și copii din alte comunități protestează blocând râul cu cabluri, pentru a împiedica trecerea barjelor companiilor petroliere. În inima Amazonului, șoselele sunt aproape inexistente, iar transportul se face aproape exclusiv în lungul Amazonului și al afluenților săi.

Sit de foraj petrolier în zona blocată de indigeni, Peru

Sit de foraj petrolier în zona blocată de indigeni, Peru

Guvernul peruan, martor impasibil al dezastrului

Prezența companiilor petroliere în Amazonul peruvian este veche deja, ca și în Ecuador. De vreo 40 de ani, companiile petroliere distrug mediul în mod sistematic. Pănă la începutul lui 2013, autoritățile peruane s-au ținut departe de această problemă, invocând faptul că nu aveau standarde de mediu care să stabilească nivelul contaminării solurilor și a apei. Prin introducerea noilor standarde, Peru este pentru prima dată în măsură să declare, oficial, stare de urgență de mediu, deși problemele existau înainte de preluarea concesiunii de către compania argentiniană Pluspetrol, cea mai mare din țară, în 2001 (situație oarecum diferită de cea a Chevronului, care a preluat compania care operase în Ecuador, Texaco, nu doar concesiunea, ca în acest caz).

Când s-a instaurat starea de urgență, în 2013, compania argentiniană a primit un termen de 3 luni, în care trebuia să curețe terenurile contaminate. Bineînțeles că acest lucru nu s-a întâmplat, iar guvernul nu a intervenit pentru a pedepsi poluatorul. Compania Pluspetrol este asociată cu compania chineză, China National Petroleum Corporation, producând, în perimetrul vizat de proteste, peste un sfert din întreaga producție petrolieră a statului Peru.

Comunitățile indigene Kichwa și Achuar vor să rescrie regulile exploatării

Jose Fachin, liderul comunității Kichwa, susține că diferite studii ale autorităților au găsit metale periculoase, precum bariul și plumbul, precum și concentrații mari de hidrocarburi în pădurile și în râurile din zonă, după cei 40 de ani de exploatare petrolieră. El consideră că autoritățile nu au făcut nimic serios pentru a rezolva problema și susține că oamenii din comunitatea sa sunt pregătiți de sacrificiul suprem pentru a își apăra drepturile.
Motivul protestului îl reprezintă decizia guvernului de a prelungi concesiunea pe cel mai productiv dintre perimetrele petroliere din Peru, odată cu încetarea acesteia, în luna august 2015. Liderii comunității doresc ca, înainte de a se rediscuta reînnoirea licenței, daunele de mediu să fie remediate, să se acorde compensații comunităților, iar populația să fie consultată, conform normelor internaționale în vigoare. În caz contrar, comunitatea este dispusă să nu mai permită alți 30 de ani de exploatare pe terenurile lor. În satul Nuevo Remanente, aparținând comunității Kichwa oamenii susțin că, vreme de doi ani, dialogul cu guvernul nu a dus la niciun rezultat. Comunitatea și-a și evaluat singură daunele la 100 milioane de soli noi, pe care îi solicită companiei Pluspetrol pentru cei 45 de ani de contaminare.

Și în lungul altui afluent al Amazonului, Corrientes, tot în același perimetru, 1-AB, 400 de reprezentanți ai indigenilor Achuar din comunitatea Pampa Hermosa protesează de două săptămâni, paralizând activitatea a 19 puțuri de foraj și reușind să închidă activitatea unui câmp petrolier. Liderul indigenilor Achuar, Carlos Sandi, președintele al federației indigenilor, Feconaco, susține, la rândul său, că ei nu vor permite reînnoirea licențelor perimetrului, dacă solicitările lor nu sunt îndeplinite.

Indigenii nu mai vor să fie spectatori pasivi la un dezastru de mediu care îi lasă săraci și bolnavi, ci vor să rescrie regulile jocului. Deși nu sunt împotriva operațiunilor petrliere care le-au contaminat mediul de viață, ei vor doar ca vocea lor să fie luată în calcul și să poată profita de pe urma veniturilor produse de petrolul extras cu mai multă grijă și respect fașă de ei, de pe pământurile lor. Pe lângă solicitările de mai sus, comunitatea Pampa Hermosa dorește să primească compensație pentru folosirea terenurilor de către companie, încheierea unui acord cu aceasta, precum și posibilitatea de a lucra pentru subcontractorii companiei.

De asemenea, indigenii Achuar din orașul Nuevo Jerusalem, din regiunea Loreto, cu o populație de 10.000 de oameni, i-au dat companiei PlusPetrol un ultimatum pentru soluționarea cerințelor lor, vineri, 6 februarie. Negocierile între Pluspetrol și comunitățile care protestează au început lunea trecută, însă au fost întrerupte, comunitatea Achuar continuând să controleze ăn continuare, conform articolului AlJazeera din data de 4 februarie, încă 14 puțuri petroliere.

Lupta indigenilor din lungul celor două râuri este practic o metodă de a lupta pentru drepturile legitime ale celoralți comunități de indigeni din regiune, consideră antropologul Alberto Chirif. Tot el consideră faptul că lupta populațiilor indigene este ușor de satisfăcut: teritoriu, sănătate, educație, curățarea zonelor distruse, precum și control de mediu, pentru a evita ca noi dezastre să se producă.

Compania petrolieră susține că doar 9 comunități trebuiesc despăgubite, de companie, pe teritoriile cărora se găsesc forajele. Conform antropologilor, grupurile din Amazon au altă definiție a diviziunilor teritoriale, care se suprapune practicilor agricole ancestrale, necesitând suprafețe vaste, care includ păduri și râuri, nu doar spațiul efectiv în care se întinde comunitatea.

Între timp, guvernul peruan a trimis reprezentanți ai diviziunii militarizate a poliției (Divizia de Activități Speciale) în teritoriu, pentru a îi forța pe reprezentanții celor două comunități de indigeni, Achuar și Kichwa să își suspende protestele, însă până în prezent nu au fost ciocniri între protestatari și trupele poliției militarizate.

Într-un stat ca SUA sau în orice stat european, o asemenea acțiune ar fi fost imposibilă, întrucât statul ar fi intervenit imediat, pedepsind exemplar pe cei care au “perturbat” activitatea companiilor, a cărei protecție a devenit, în ultimele decenii, singura rațiune de a exista a statelor.

Comments

comments