De peste doi ani de zile, subiectul principal al localnicilor din Săcălaz au devenit prospecțiunile petroliere. Săcălazul, comună aflată la doar câţiva kilometri de Timişoara și parte integrantă a Zonei Metropolitane Timișoara, a devenit cunoscut în ultima perioadă datorită numeroaselor scandaluri în jurul prospecţiunilor petroliere desfășurate în zonă.

Localnicii, speriaţi că prospecţiunile vor transforma comuna lor dintr-o zonă agrară într-una petrolieră, au ieşit în stradă, recent, într-un gest de revoltă spontană impotriva prospecțiunilor făcute de Prospecțiuni S.A în comună, nemulțumiți fiind și de primarul Ilie Todașcă, care a acceptat o sponsorizare de 53.000 de lei de la compania ADX Energy Panonia, care deține drepturile de explorare și exploatare petrolieră în zonă. Întrucât revolta lor din luna decembrie 2014 nu a avut rezultat, prospecțiunile continuând liniștite, oamenii din Săcălaz au decis organizarea unui referendum pentru interzicerea atât a forajelor de exploatare, cât şi a prospecţiunilor petroliere. 

Ceea ce îi sperie pe oameni nu sunt neapărat prospecțiunile seismice în sine, ci ceea ce ar putea urma după aceea, în cazul indetificării de resurse de hidrocarburi cu valoare economică. Bineînțeles, temerea principală o reprezintă gazele (și petrolul de șist), și pe bună dreptate, întrucât în perioada în care subiectul gazelor de șist nu inflamase întreaga țară, companiile, geologii și autoritățile nu se sfiau să recunoască pentru ce se fac prospecțiunile, așa cum o fac acum, de teama unei opinii publice din ce în ce mai îngrijorate și mai ostile.

Bineînțeles, după retorica deja cunoscută, confruntați cu opoziția puternică a localnicilor, și ADX Energy, dar și Prospecțiuni S.A neagă, neconvingător pentru localnici, faptul că ar căuta gaze de șist, considerând protestele oamenilor nejustificate – deși chiar și amplasarea unor sonde de gaze convenționale ar trebui să se facă cu consultarea comunității.

În ultimele luni, lupta împotriva prospecțiunilor petroliere la Săcălaz nu s-a dus doar în stradă, câțiva consilieri locali încercând să treacă o hotărâre de consiliu local care interzicea orice fel de prospecțiuni pe teritoriul comunei. După modelul deja cunoscut al intimidărilor, ADX Energy Panonia a ameninţat că va da în judecată pe oricine încearcă să le blocheze activitatea, invocând faptul că prospecțiunile au acordul tuturor autorităților abilitate.

Cum nemulțumirea oamenilor creștea odată cu numărul mașinilor pe străzile comunei, oamenii și-au continuat protestul. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie, Consiliul Local Săcălaz a adoptat Hotărârea nr. 6 din 2015, privind organizarea unui referendum în comună, pe data de 1 martie, inițiată de cinci consilieri locali, primul de acest fel din Banat. Întrebarea la care locuitorii comunei vor trebui să răspundă cu „Da” sau „Nu” este: „Sunteţi de acord ca pe raza unităţii administrativ teritoriale Comuna Săcălaz să se efectueze lucrări care pot dăuna sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediului?”. O formulare destul de nefericită, întrucât poate fi atacată pentru modul vag și tendențios, și de aceea atacabilă de către companiile petroliere.

În ciuda ambiguității formulürii, unii consilieri locali speră că prin rezultatele acestui referendum ar putea să oprească, ulterior, orice activități în domeniul petrolier, inclusiv prospecțiunile. Primarul, citat de Tion,  consideră, însă, că referendumul este inutil, deoarece lucrările au avize legale, transformând referendumul într-un instrument incapabil să blocheze prospecțiunile.

„Părerea mea personală este că ei (consilierii locali care au iniţiat acest referendum – n.r.) vor să forţeze puţin nota. Nu e propus de mine acest referendum, este propus de cinci consilieri locali. E o întrebare destul de trunchiată. Adică dacă se permit lucrări care contravin legii. Păi dacă ele contravin legii, atunci nu se permit. (…) Toţi cei care au dat direct că se interzic gazele de şist şi prospecţiunile, toate aceste hotărâri au fost atacate în contencios de prefecturile respective. Tot ce ţine de bogăţia subsolului aparţine statului, nu putem noi să dăm o hotărâre care contravine legii”, consideră primarul Săcălazului, Ilie Todaşcă.

O poziție nu întru totul lipsită de pragmatism, chiar dacă pare mai degrabă izvorâtă dintr-o pactizare cu companiile împotriva cărora cetățenii se revoltă. Până acum, instanțele din România nu a decis încă definitiv în favoarea vreunei comunități care dorea să interzică activitățile petroliere cu folosirea fracturării hidraulice pe teritoriul comunei lor (cu excepția celor 3 comune din județul Vaslui, în cazul cărora instanța a hotărât diferit, în favoare comunelor, însă Consiliul Județean a făcut recurs, care este în curs de judecare de peste o jumătate de an). Presiunile sunt, însă, extrem de mari pe instanțele care decid în aceste procese, întrucât orice decizie definitivă irevocabilă au putea crea un precedent care ar putea, duce, practic, stoparea activităților petrliere din România, lucru pe care companiile care dețin concesiunile acoperind o mare parte a teritoriului României, încearcă să îl împiedice cu orice preț.

Momentan, referendumul de la Săcălaz, care vrea să dea prin ricoșeu în prospecțiunile petroliere, este, însă, blocat. Deși temerile tuturor se îndreptau în direcția Prefecturii Timiş, care ar fi putut ataca hotărârea privind organizarea referendumului local, prima barieră pe care acesta a avut-o de întâmpinat a fost încă înainte ca ea să ajungă la Prefectură. Primarul, departe de a fi entuziast în legătură cu acest referendum, a uitat, întâmplător sau nu, să trimită lista cu președinții secțiilor de votare. Momentan, referendumul de la Săcălaz este blocat.

Consilierii inițiatori încearcă să găsească soluții pentru mutare datei referendumului, dar și să schimbe întrebarea, după ce, probabil, au primit mai multe critici în legătură cu ea. Referendumul care s-ar putea organiza tot în cursul lunii martie, ar fi, astfel, primul de acest gen din Banat. Practica blocării referendumurilor împotriva gazelor de șist și a fracturării hidraulice nu este una deloc nouă. Un astfel de referendum a fost blocat și la Pungești, însă acolo faza vizată prin blocare era una mai avansată, cea a forajului de explorare.

De asemenea, și în județul Constanța, în trei localități (Limanu, Costinești, Mangalia) din perimetrele Chevron, s-au organizat referendumuri, încă din decembrie 2012, majoritatea covârșitoare a participanților (peste 90% în toate cele trei localități) la referendum pronunțându-se împotriva desfășurării de activități. Din păcate, în două din comune nu s-a atins numărul necesar validării rezultatelor, singura comună în care s-a atins cvorumul fiind Costinești, unde rezultatele au fost validate, a fost Costinești. Întrebarea la care au trebuit să răspundă constănțenii nu a fost nici pe departe atât de vagă precum cea de la Săcălaz: “Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia, în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?”

Dorința cetățenilor și a autorităților din Săcălaz de a organiza un referendum pe tema gazelor de șist (preferabil cu o întrebare mai explicită) este una salutară, deși practica dovedește că autoritățile din România continuă să disprețuiască în continuare voința cetățenilor, invocând interpretări tendențioase ale legilor, pentru a favoriza companiile petroliere, cu ramificații profunde până în inima scenei politice. Cert este faptul că, cu cât mai multe localități precum Săcălazul vor dori să își exercite acest drept cetățenesc specific democrației participative, cu atât se va intensifica și presiunea pe autorități pe tema gazelor de șist și a fracturării hidraulice.

Deși episodul de la Săcălaz, împreună cu alte revolte din județul Timiș, dar și cu cele din județul Arad și Bihor, arată clar o opoziție foarte puternică împotriva gazelor de șist și în Vestul țării, poate mai puternică și mai organizată decât în Moldova, paznicii de serviciu ai sistemului și mare majoritatea a massmedia încă folosește narațiunea fără pic de acoperire cu realitatea, a mobilizării unice “doar” în perimetrele Chevron, în special cel din Moldova, adică sprijinite, bineînțeles, de Moscova. Protestele constante și articulate ale celor din Vest, poate și pentru că nu au ajuns încă în faza disperată a necesității blocării lucrărilor de foraj de explorare, ca la Pungești, continuă să fie ignorate sau nu li se acordă atenția necesară de către massmedia mainstream.

.

Comments

comments